Acest text nu-mi apartine, desi tare, tare mi-as fi dorit sa il fi scris eu. Ii multumesc Albinei Toma pentru ca mi-a permis sa-i gazduiesc povestea pe blog si astfel sa v-o impartasesc si voua, pentru ca si ei cred ca i se adreseaza celebrul patern “Think Different”:
“Here’s to the crazy ones. The misfits. The rebels …”
O vreme am fost colegi, amandoi lucrand la aceiasi firma, dar ea la un moment dat a decis ca o cariera se poate dezvolta si altfel: …
“… la începutul lui 2008 m-am hotărât să renunţ la un loc de muncă frumos şi să mă duc în Africa. Mulţi au gândit probabil ca sunt nebună şi nu neg că o doză de nebunie trebuie să existe ca să îndrăznim să ne urmăm visele. Visul meu era să ajung în Africa… voluntară.
Nu mă aşteptam sa văd junglă sau lucruri exotice. Când m-am înscris în programul de voluntariat pe care l-am întâlnit pe internet şi care mi s-a părut acceptabil din punct de vedere financiar vroiam doar sa păşesc pe urmele exploratorilor şi să mă arunc în necunoscut.
.jpg?psid=1)
Ca orice vis devenit realitate al meu şi-a cerut partea lui de sacrificiu.
Inca imi desfat diminetile la cafea cu portii bune de ras, citind CV-uri care mai sunt redactate intr-un anume fel. Astazi cand avem de-a face cu sute, poate mii de resurse despre cum poti sa-ti imbunatatesti “brandul personal”, vasazica sa-ti cresti sansele in fata si la intalnirea cu recrutorul/ angajatorul dupa caz, in continuare unii se’ncapataneaza sa inventeze gaura la macaroana si intr-un act solitar de ”personal performance” ne propun “demarari in vederea colaborarii pentru gasirea solutiei optime raportate la cererile pietei muncii”.
Sa spunem ca firma X doreste sa angajaze o persoana pentru un post disponibil in companie. Pentru aceasta pozitie firma X are un buget alocat salariului lunar (in acord cu veniturile si incasarile) de 100 lei (de ex). Incep asadar cautariile: anunturi, programari, interviuri. In sfarsit la orizont apare si candidatul potrivit: corespunde intrutotul profilului cerut. Mai mult, asteptariile slariale ale candidatul nostru sunt de 75 lei. Nimic nu poate sa mearga mai bine, sunt de parere reprezentantii firmei: avem un candidat potrivit cu cerintele postului si facem si un cost saving de 25 lei. Lumea e multumita …
Ma’ntrebam zilele trecute in cadrul unei discutii purtate, care anume este situatia “ferice, de preferat” in care sa te aflii: antreprenor sau angajat, asadar stapanul propriului tau calendar sau rutinatul de serviciu la pontator:
Locuri de munca, profesii, cariere, imagine personala, ce si cum cautam dar si cum interrelationam angajat/ angajator, toate acestea sunt subiectul schimbarii si repozitionarii in noua realitate pe care criza, tehnologia dar mai ales dinamica schimbarii din zilele noastre o cer.
V-ati intrebat vreodata care sunt cele mai bune profesii, respective cele mai rele? Dupa stirea mea un astfel de studiu inca in Romania nu s-a efectuat. Exista studii cu cei mai buni angajatori, si cele mai dorite companii pentru care sa lucrezi dar un studiu cu un grup de profesii in sine, care sa iti asigure un comfort, indiferent de angajator si regiunea in care lucrezi, nu exista in Romania (corectati-ma daca gresesc).
Studiul privind perspectivele de angajare in Romania si in restul lumii, este realizat de compania de resurse umane 





