… sau despre cum trebuie sa lucrezi cu tinerii?

Unui tanar trebuie sa-i dai ceva in care sa creada, sa-i dai ceva in responsabilitate, dar si ceva ce poate sa piarda si mai trebuie sa-l incurajezi

Alin Uhlmann Useriu

Acesta este secretul reusitelor dar si stilul propriu de lucru pe care Tasuleasa Social il practica de 9 ani incoace, asa cum il defineste presedintele asociatiei Tasuleasa Social Alin Uhlmann Useriu.

In acest weekend am fost plecat la Tasuleasa, unde alaturi de membrii voluntari ai asociatiei am lansat un nou proiect de mediu intr-un clasic deja parteneriat cu Coca Cola HBC. Am intalnit tineri extrem de frumosi, simpli si senini. Sunt locuitori ai zonei Dorna Candrenilor si sunt benevol si voluntar implicati in proiectul pe care il desfasuram chiar in localitatea lor si rezervatia parcului Calimani “Pasaportul VERDE”.

Despre ce anume este vorba? citeste comunicatul de presa al proiectului

Nu imi place acum la incept de proiect sa spun vorbe mari despre cum o sa facem, prefer insa sa va impartasesc reusitele, bucuriile sau poate stangaciile drumului pe care ne-am pornit. Va las insa in compania acestor tineri frumosi despre care v-am spus ca i-am intalnit, atat de bine surprinsi de catre fotograful @Cosmin Bumbutz

In ce masura va bazati pe voluntari in munca pe care o desfasurati? Care sunt principalele metode pe care le folositi in atragerea de voluntari?

Activitatea unui ONG, se bazeaza in general pe 2 tipuri de resurse umane: staff-ul organizatiei (angajati permanent sau temporar) si voluntari asociatiei (permanenti sau temporari), acestia din urma putandu-se regasi atat in randul beneficiariilor cat si in staffului asociatiei.

Exista voluntari care se implica intr-un singur proiect, dupa cum exista si voluntari care participa la mai multe sau toate proiectele organizatiei. Orice ONG, alaturi de personalul angajat se bazeaza insa si pe munca si implicare voluntara. Insa numarul de voluntari pe care acesta ii atrage depinde de obiectivul, misiunea si programele specifice pe care ONG-ul respectiv le dezvolta/ implementeaza. Numarul de voluntari ai unei organizatii poate reprezenta reflectare respectivei asociatii in societate.

In functie de specificul programelor fiecarui ONG, metodele de recrutare a voluntarilor pot sa difere. Iata cateva idei:

• Campanii de informare in scoli
• Website/ social media/ articole in presa
• Voluntarii existenti atrag alti voluntari pe baza recomandariilor lor
• Aplicatii spontane (email, telefon, intalniri cu noi la evenimentele pe care le avem)
• Voluntari ai altor ONG-uri care cu care se colaboreaza

E important de mentionat este faptul ca voluntarii implicati intr-un proiect trebuie sa corespunda tipului de proiect dezvoltat (nu orice proiect este destinat oricui)

In ce masura un ONG este interesat de motivatia voluntarilor?

Orice ONG responsabil trebuie sa implice in activitatiile lui voluntari dar nu oricum, ci respectand anumite reguli si norme legale. Mai intai trebuie sa le asiguri voluntariilor toate instrumentele si facilitatiile (protectia munii, transport, hrana, cazare) de care au nevoie pt a-si indeplini sarcinile pentru care au fost convocati/ implicati. Desigur nu putem sa nu observam ca nu orice voluntar se implica la fel de mult si la acelasi nivel calitativ, prin urmare un sistem de apreciere trebuie creat si implementat, dar fara a-i desconsidera pe ceilalti. Astfel acest sistem de apreciere trebuie sa fie foarte transparant si sa ofere acces oricarui voluntar la beneficiile lui, daca respecta profilul definit. Aici trebuie sa mentionez un lucru: munca voluntara se desfasoara fara a fi platita (este conditia de baza pentru a te numi voluntar), totusi cateva sugestii de motivare nonfinanciara pot aminti: excursii (in tara sau strainatate), suport si instrumente pentru activitatea lor scoalara, echipament sportiv sau alte obiecte promotionale ale organizatiei, burse scolare.

Care sunt principalele motive pentru care oamenii aleg sa se implice in activitatile unui ONG?

Motivele difera in functie de statusul social si profesional ai voluntariilor:

Elevii:

• Se implica pentru ca scoala ii indeamna sa participe la activitati extra curriculare;
• Doresc sa cunoasa alti tineri cu preocupari similare;
• Vor sa fie altfel decat ceilalti colegi care nu se implica;

Studentii:

• Ca urmare a profilului facultatii lor, un ONG poate reprezenta platforma de aplicare a teoriei acumulate;
• Fosti voluntari si care acum continua sa se implice;

Alti adulti din campul muncii:

• Reprezinta o alternativa la monotonia jobului;
• Alternativa de petrecere a timpului liber;
• Dorinta de implicare sociale si implementare a cunostiintelor dobandite in cariera lor;

Care sunt relatiile dintre membrii ONG-ului si voluntari? Ce efecte au aceste relatii asupra organizatiei?

Relatia dintre un voluntar si ONG, este o relatia care se bazeaza pe principiul WIN-WIN (al ambele parti). Atat voluntarul cat si ONG-ul ofera si castiga in acelasi timp.

ONG-ul: ofera o platforma in care voluntarul sa se implice, sa activeze, sa isi petreaca timpul liber, sa invete (foarte important, pentru ca nu intotdeauna scoala ii ofera si modele, metode practice de aplicare a cunostintelor dobandite la nivel teoretic).

Voluntarul: ofera calitate actiunilor unui ONG, pentru ca succesul proiectelor dezvoltatate de o organizatie nu se datoreaza doar staffului respectivei asociatii, ci si calitatii, motivarii si constantei implicarii voluntariilor, pe care organizatia este capabila sa ii atraga.

Care considerati a fi lucrurile care determina mentinerea si implicarea voluntarilor, pentru o perioada cat mai lunga in activitatiile ONG-ului?

• Calitatea proiectelor dezvoltate de ONG;
• Noutatea si caracterul lor unic (ce nu poate fi regasit la un alt ONG);
• Notorietatea ONG-ului. Un ONG de succes si recunoscut la nivel national va atrage mai multi voluntari decat un ONG obscur;
• Orientarea pe nevoile voluntarului, nu doar pe atungerea propriilor sopuri/ obiective;
• Folosirea metodelor de motivare nonmateriala (apreciere corecta, recunoastere a implicarii voluntarului la nivelul grupului/ societatii);

Recomandarile scrise mai sus reprezinta realitati practice intalnite si implementate in asociatiile din care am facut parte si in mod special in cadrul Tasuleasa Social.

sursa poza

Camionul de Craciun

Organizat cu o rigoare specifica nemteasca, proiectul, an de an a crescut in amploare si implicare.

“Daca proiectul s-ar intrerupe brusc, in Germania si organizatorii nu ar anunta acest lucru, sute de familii germane ar continua sa vina in luna decembrie cu un pachetel pentru cineva din Romania” imi spunea Alin Uhlmann Useriu, mai in anii trecuti.

Si nu era vorba de ajutoare, cum adesea i-am auzit pe altii catalogand cadourile pe care noi le dadeam, ci de “a fi impreuna”, “a darui”, “a implica”, “a educa”. E stilul specific nemtesc de a-ti arata cum si ce trebuie sa faci, atunci cand tie personal, poate ca iti e mai bine, sa-i faci si altuia parte.

In 2007, anul cand Romania a fost admisa in UE, ne era oarecum clar, ca proiectul va fi regandit pentru Romania. Poate ca acum era momentul sa cercetam daca altceva s-ar preta mai bine pentru un proiect social, in fond un proverb romanesc ne spune “mai bine invata-l pe om sa pescuiasca decat sa continui mereu sa-i aduci peste“. Si timp de 2 ani Camionul de Craciun nu a mai trecut prin Romania, a cautat alte cai, alte tari unde era la fel de mare nevoie de el: Ucraina si Republica Moldova.

In 2009 dupa 9 ani de existenta, proiectul se apropie de final. Este ultimul an in care caravana Camionului de Craciun va mai porni la drum. Prioritatiile, obiectivele dar si nevoia de perspective noi de implicare, ii determina pe organizatori sa priveasca cu multumire in urma si sa puna punct aici.

Fiind ultimul an in care actiunea sa mai desfasurat, si pentru ca Tasuleasa Social a fost partenerul numar 1 al Die Johanniter in Romania, am primit un bonnus: din nou in 2009 (dupa 2 ani de pauza) avem Camionul de Craciun. Si ne-am organizat, alaturi de cativa off-road-isti, afliliati ai cluburilor Club Off-Road Bistrita si So Moto Racing Bistrita, ne-am “incalecat” jeepurile sau masinile (dupa caz) si-am plecat catre cele mai defavorizate zone ale judetului.

Echipa noastra a ajuns in zona Tarlisua. Acolo unde in urma cu 3 ani avea loc unul din cele mai teribile dezastre naturale. Am fost si-atunci acolo si le-am oferit suport, am fost aproape si am raspuns nevoiilor imediate de atunci: apa, paine, imbracaminte, medicamente.

… Si ne-am suit cu un Sprinter, asa cum doar un Mercedes o poate face pe cele mai imposibile drumuri de munte. Noroc cu vremea, care a mai inmuiat zapada, astfel incat ne-a fost permis sa ajungem in “catune” nestiute si nici pe harta trecute. Am mers din casa in casa si batut din usa in usa, pentru a lumina multe fete de copii. E multa saracie in zona, dar si multe case foarte frumoase. Dupa portiuni de drum  forestier foarte greu de parcurs au urmat portiuni asfaltate sau poteci extrem de bune, aleator intretinute si fara continuitate. Au trecut pe langa noi si jeepuri mai ceva ce cele ale off-road-istilor nostrii, dar am si vazut oameni cu cizme de guma in picioare.

Ne-a insotit in tot acest drum un director de scoala din Agries-Lunca si ne-a povestit de-a fira par toate momentele nenorocirii din 2006:

zice el: “evenimentul cu numarul de cod 20;06, pentru ca nenorocirea a avut loc in 2o.06 anul 2006 la ora 6″

Mi-a ramas totusi un gust amar din Tarlisua. In fata primariei, la balcon, un falnic brad (taiat) era mandru aranjat pe post de brad de craciun. Stiu ca unii dintre voi, se vor intreba ce-am patit? cum adica, doar e iarna, si noi toti ne impodobim brazii. Da, dar nu acolo! Nu e normal sa fie asa, pentru ca zona aceea si-a cerut nenorocirea care avea sa ii napastuiasca in 2006, oamenii locului si-au taiat copacii, si brazii de pe dealurile ce-i strajesc, iar afluviile ce au inundat zona au fost cauzate de taieriile masive din zona (un brad matur, retine o tona de apa, ma invata Alin, candva). De ce trebuie tocmai ca bradul primariei din Tarlisua sa continuie sa fie un brad taiat si nu unul cu radacina? in ghiveci, care ulterior poate fi replantat. L-am intrebat atunci pe profesorul de scoala, daca oamenii au invatat ceva din toate astea, iar raspunsul lui a fost simplu si tacut: “NU”

Am simtit atunci ceea ce anticipam deja:

“Camionul de Craciun, punct acum, dar noi (toti), trebuie sa o luam de la capat. Pentru ca oamenii au ramas la fel …”

In imagini, actiunea de ieri, a fost surpinsa asa (link) de prietenul meu © Sebastian Bugariu si asa (link) de catre © Cosmin Bumbutz.

Un afis realizat de Paul Muresan (voluntar Tasuleasa Social)

 Asculta spot radio 1: Alin Uhlmann Useriu 

Asculta spot radio 2: Florin Sasarman